Az Oszmán Birodalommal folytatott katonai összetűzések földrajzilag kevésbé ismert területen zajlottak, amely – minél inkább előrenyomult a csá- szári hadsereg délkeletnek, az Al-Duna irányába és a Balkán-félsziget belseje felé, annál inkább – terrae incognitae, azaz fehér foltokkal volt tele.
  A háborúskodás egyik fontos összetevőjének számított a harcoktól érintett térség ismerete, ami a hadtudományi gondolkodás, a földrajzi diskurzus és a térképészeti gyakorlat függvénye volt. A császári generális, Raimondo Montecuccoli a kartográfiai ismeretek jelentőségére írásaiban is rámutatott. Itt nemcsak a stratégiailag jelentős szinoptikus térképekre, hanem elsősorban a geográfiailag körbehatárolt és topográfiailag leírható területre vonatkozó ismeretekre gondolt.
  A török háborúk a katonai és vártérképészetnek nem sejtett fellendülést hoztak. A katonai topográfia elkezdett foglalkozni azzal, milyen befolyással bírnak a terepviszonyok a harci cselekményekre, az erődítményeket építő szakemberek pedig a védművek formáját optimalizálták.
  Míg a térreprezentáció a katonai és politikai döntéshozók, valamint a geográfusok és katonai térképkészítők koncepcionális terét jeleníti meg, addig a reprezentációs tér a mentális és imaginárius elképzeléseknek mediális szinten ad kifejezést. Ez a tér egy bizonyos távolságból megélt tér, amelyben a török háborúkat a térképek olvasói utólagosan is átélhették.
  Térképek és vizuális médiumok – illusztrált röplapok és csatajeleneteket ábrázoló képek – jelentik a Duna mentén húzódó hadszíntér közvetítési formáit. A barokk metafora magában egyesíti mind az érzékelhető háborús történéseket, mind a konkrét mediális formát. A színtér feltételezi a szereplők – tehát a hadvezérek és katonai csapatok – jelenlétét, miként a nézőkét is. Az ábrázolások rajzolói gyakran maguk is a történések szemtanúi. A médiumok azzal a céllal jelenítik meg az események lefolyását, hogy fokozzák a harckészültséget. A legtöbb ábrázolás akkor jelent meg, amikor az esemény már rég elmúlt. Így vált a hadszíntér idővel emlékezethellyé.

  Confruntarea militară cu Imperiul Otoman a avut loc întrun spaţiu geografic insuficient cunoscut, care pe cât înaintau armatele imperiale înspre sudestul continentului, Dunărea de Jos şi interiorul Balcanilor, prezenta  tot mai multe „terrae incognitae“, pete albe. 
  Conducerea armatei era avizată la informaţii spaţiale, dependente de gândirea şi ştiinţa militară, de discursul geografic şi de practica cartografică. Generalul Raimondo Montecuccoli a atenţionat printre primii în scrierile sale asupra importanţei cunoştinţelor de cartografie, având în vedere nu numai hărţi generale temeinice sub aspect strategic, ci cu deosebire şi informaţiile asupra unui teren geografic limitat şi descris topografic.
  Războaiele cu turcii au stimulat progresele cartografiei militare şi a fortificaţiilor. Topografia militară a început să se ocupe de influenţa terenului asupra operaţiilor millitare, arhitecţii de fortificaţii au optimat formele zidurilor şi ale construcţiilor de retranşare.
  Dacă reprezentarea spaţiului constituie spaţiul conceptual al celor care luau decizii militare  şi politice cât şi cel al geografilor şi cartografilor militari, spaţiul reprezentării dă expresie reprezentărilor mentale şi imaginare la nivelul mediilor. Este spaţiul perceput de la distanţă, în care cititorii hărţilor retrăiesc evenimentele legate de războaiele cu turcii.
  Hărţile şi mediile vizuale – foi volante illustrate şi imagini cu scene de bătălie – sunt forme-le de mediere ale “teatrului de război” de la Dunăre. Metafora barocă întruneşte deopotrivă evenimentele perceptibile ale războiului cât şi forma medial concretă. “Teatrul de operaţii” implică prezenţa atât a actanţilor – conducători de oşti şi trupe  – cât şi a spectatorilor. Desenatorii reprezentărilor sunt de multe ori martori ai evenimentului. Mediile înscenează cursul întâmplărilor cu scopul de a disponibiliza publicul pentru război, Cele mai multe reprezentări au apărut când evenimentul trecuse de mult. Prin aceasta teatrul de război se transformă la scurt timp în loc al memoriei.

---

A szentgotthárdi csata
Bătălia de la Mogersdorf 

Jean Willading - Matthäus von Sommer, [1664]
rézmetszet / gravură în cupru
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe 

Bécs ostroma
Asediul Vienei 

Daniel Suttinger, 1688
rézmetszet / gravură în cupru
Osztrák Nemzeti Könyvtár, Bécs
Biblioteca Naţională a Austriei, Viena  

A Duna menti térség városainak látképei
Oraşe din spaţiul dunărean 

Theodore Danckerts, [1684 után] / [după 1684]
rézmetszet / gravură în cupru
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe 

Buda ostroma
Asediul cetăţii Buda 

[Wolfgang Ludwig von Grünthal], [1684]
szabadkézi rajz / desen
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe 

Eger ostroma
Asediul cetăţii Eger 

Ismeretlen szerző / Autor necunoscut, 1687
szabadkézi rajz / desen
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe

Mohács és környéke
Ţinutul Mohaci 

Ismeretlen szerző / Autor necunoscut, [1686]
szabadkézi rajz / desen
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe 

A nagyharsányi csata
Bătălia de la Muntele Harsány 

Charles Juvigny - Justus van der Nyport, [1687/88]
rézmetszet / gravură în cupru
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe

Felvonulási térkép Kelet-Szlavóniához
Hartă de marş pentru Slavonia răsăriteană 

Leopold Hendl, [1687]
szbadkézi rajz / desen
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe 

Belgrád török erődítményének alaprajza
Plan al fortăreţei otomane Belgrad Belgrad 

Ismeretlen szrerző / Autor necunoscut, [1687/88]
szabadkézi rajz / desen
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe

Nagyszeben térképe
Plan al oraşului Sibiului 

Giovanni Morando Visconti, [1691]
szabadkézi rajz / desen
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe

A szalánkeméni csata
Bătălia de la Slankamen 

Heinrich Tobias von Hasslingen, [1691]
szabadkézi rajz / desen
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe

Szalánkemén látképe
Prospect al localităţii Slankamen 

Samson Schmalkalder, [1691]
szabadkézi rajz / desen
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe

A Balkán-félsziget és a Duna menti térség délkeleti része
Peninsula Balcanică sud-estul bazinului dunărean 

[Giovanni Morando Visconti, 1689/90]
szabadkézi rajz / desen
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe

 

Harta a fost concepută în vederea încheierii unui tratat de pace după campania marcgrafului Ludwig Wilhelm de Baden-Baden în interiorul Peninsulei Balcanice în anul 1689 şi înainte de recucerirea cetăţii Belgrad de către turci. Ea cuprinde Peninsula Balcanică, începând cu Ţara Românească, Slavonia şi Dalmaţia şi până în Tesalia şi Albania. 

Határtérkép a béketárgyalások előkészítéséhez
Hartă de delimitare a graniţelor, elaborată în vederea tratativelor de pace 

[Luigi Ferdinando Marsigli], 1698
rézmetszet / gravură în cupru
Tartományi Központi Levéltár, Karlsruhe
Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe

 

Marsigli a conceput harta pentru cancelarul Boemiei, contele Franz Ulrich Kinsky, un actant politic influent la Curtea de la Viena, care a jucat un rol important în pregătirea  Congresului de Pace de la Karlowitz din  anul 1699. După încheierea păcii, la care Marsigli a participa în calitate de consilier, ofiţerul şi eruditul a fost numit comisar imperial pentru trasarea noii graniţe.

A péterváradi csata
Bătălia de la Petrovaradin 

Cyriacus Blödner, [1716/17]
rézmetszet / gravură în cupru
Dunai Sváb Történelem és Országismeret Intézet, Tübingen
Institutul de Istorie şi Studii Regionale a Şvabilor Dunăreni, Tübingen

 

Vestea despre victoria imperialilor în bătălia de la Petrovaradin (germ.Peterwardein) în 5 au-gust 1716 a ajuns la Viena în 8 august. Patru zile mai târziu a apărut deja prima foaie volantă cu relatarea bătăliei. Dacă nu era disponibilă vreo placă de tipar, gravurile în cupru reclamau un timp de producţie de ca. trei luni.

A temesvári vár bevétele
Cucerirea cetăţii Timişoara 

Caspar Rad, [1717/18]
rézmetszet / gravură în cupru
Dr. Ovidiu Şandor magángyűjteménye, Temesvár
colecţia privată dr. Ovidiu Şandor, Timişoara

 

Tipăritura de la Augsburg este prima reprezentare a asediului. Harta arată cercul trupelor de asediere şi direcţiile celor două încercări de depresurare întreprinse de garnizoana oto-mană.Vederea panoramică dinspre sud arată un peisaj de turnuri constituit din moschei şi bas-tioane. Incendiul provocat de asediaţi în suburbia Palanca Mare pune în scenă faza timpurie a asediului.

A Bánát és Szerbia északkeleti része
Banatul şi Serbia septentrională 

Autor necunoscut, [1717]
szabadkézi rajz / desen
Dr. Ovidiu Şandor magángyűjteménye, Temesvár
colecţia privată dr. Ovidiu Şandor, Timişoara

 

Incomplet păstrată, harta spaţiului cuprins între Dunăre, Tisa şi Mureş şi Carpaţii Meridionali a fost concepută în lunile premergătoare bătăliei de la Belgrad, fiind dedicată prinţului Eugeniu de Savoia. Ea este desenată nu pe hărtie, ci pe pergament. Culorile de acuarelă conferă imagin-ii profunzime, introducând privitorul într-un spaţiu imaginar necunoscut. Topografia se lim-itează la principalele ape curgătoare, relief şi caracteristici relevante ale terenului şi aşezărilor. Meandrele râurilor şi suprafeţele mlăştinoase mijlocesc imaginea unui spaţiu „fluent“ în adevăratul sens al cuvântului. 

Cucerirea cetăţii Belgrad 

Joachim Ottens, [1717/18]
rézmetszet / gravură în cupru

Institutul de Istorie şi Studii Regionale a Şvabilor Dunăreni, Tübingen (cat. 3.18)

 

Harta renumiei oficine neerlandeze arată asediul cetăţii Belgrad de către armatele imperiale conduse de prinţul Eugeniu de Savoia în anul 1717. Cartograful recurge la izvoare vieneze. Dinamica bătăliei este descrisă în explicaţiile aferente. Harta atenţionează asupra războiului pe apă. Dezechilibrul aparent între marile galere imperiale şi micile ceaci turceşti înşeală. În albia strâmtă şi puţin adâncă a celor două fluvii marile canoniere au fost greu de manevrat. 

3.19

Insula fortificată Ada Kaleh

 

Autor necunoscut, 1738, desen

Arhiva de Stat a Landului Baden-Württemberg, Generallandesarchiv Karlsruhe (cat. 3.19) 

 

Insula Ada Kaleh este un spaţiu scufundat, în sensul propriu-zis al cuvântului. În Marele Răz-boi cu Turcii insula a dobândit o valoare strategică. După 1698 au fost ridicate primele fortifi-caţii, extinse mai târziu. Harta ofiţerului inginer cunoscător al limbii franceze prezintă starea forttificaţiilor în timpul Războiului Ruso-Austro-Otoman, când insula a fost recucerită de tur-ci. Prin Pacea de la Belgrad (1739) otomanii au recuperat insula, care cu excepţia unei scurte întreruperi în timpul ultimului război antiotoman din veacul al XVIII-lea, a rămas durabil în posesia Porţii Otomane.

 

3.20

Teatrul de război ruso-austro-otoman

 

Autor necunoscut, 1788, gravură în cupru

Institutul de Istorie şi Studii Regionale a Şvabilor Dunăreni, Tübingen (cat. 3.20)

 

Războiul Ruso-Austro-Otoman din anii 1787/88-1791/92  a fost dus spe mai multe fronturi, având o dimensiune aproape continentală. A fost ultimul război antiotoman cu participare aus-triacă. În deceniile următoare „Chestiunea Orientală“ s-a internaţionalizat, soluţionarea aces-teia fiind sustrasă celor trei imperii din răsăritul continentului. 

3.21

Timişoara şi locurile fortificate din Banat

 

Autor necunoscut, [1788/89] gravură în cupru

colecţia privată dr. Ovidiu Şandor (cat. 3.21)

 

În contextul noului război antiotoman, editura Felßecker din Nürnberger a reeditat o hartă mai veche, tipărită în timpul Războiului Ruso-Austro-Turc din anii 1736-1739. O editură speciali-zată pe cărţi şi calendare se putea afirma greu pe piaţă într-un oraş, în care activau mulţi carto-grafi. Mai puţin reprezentarea fortăreţei extinse între timp cât cea a împrejurimilor oraşului nu mai corespunde informaţiilor topografice gravate în vechea placă de cupru.